Terapia prin artă: ne poate ajuta arta să ne vindecăm?

Arta a fost într-adevăr una dintre sursele primare de comunicare în timpul istoriei omenirii. Amintiți-vă doar picturile rupestre din paleolitic, de acum 40 000 – 14 000 de ani. Cu toate acestea, arta a început să fie folosită pentru caracteristicile sale terapeutice abia recent. Terapia prin artă este o nouă metodă de terapie care utilizează tehnici creative precum pictura, desenul, colorarea și sculptura pentru a facilita exprimarea și comunicarea și, în acest fel, pentru a ajuta analiza psihologică și emoțională prin artă.

Istoria terapiei prin artă

Terapia prin artă a fost dezvoltată în timpul secolului al XX-lea în Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Primii art-terapeuți din Marea Britanie au fost artiști fără educație formală în psihologie sau psihiatrie, care s-au oferit voluntari în spitale cu ideea de a ajuta pacienții să depășească dificultățile prin realizarea de artă. Se crede că Adrian Hill a fost primul care a folosit termenul terapie prin artă în 1942. În acel moment, arta era folosită la tratarea bolnavilor de tuberculoză. Deoarece pacienții acestei boli oribile trebuiau închiși în sanatorie, procesul artistic a fost folosit pentru a-i ajuta să se angajeze în activități artistice, să se exprime și să combată izolarea și singurătatea. Curând s-a înțeles că arta i-a ajutat să facă față mai bine stării lor.

În 1964 a fost fondată Asociația Britanică a terapeuților în artă. În deceniul următor, au fost organizate primele programe de master cu accent pe terapia prin artă. În cele din urmă, în 1997, terapia prin artă a fost înregistrată ca profesie oficială în Marea Britanie.

În 1969, în Statele Unite, a fost fondată Asociația Americană de Artă Terapie. Margaret Naumburg, despre care se spune adesea că este mama terapiei prin artă, a fost o artistă care a popularizat terapia prin artă în instituțiile americane. Naumburg credea că prin artă inconștientul și subconștientul nostru ar putea fi ușor exprimate și, prin urmare, ne-ar putea ajuta să facem față problemelor noastre interioare. O altă artistă care a contribuit la răspândirea terapiei prin artă în Statele Unite a fost Edith Kramer.

Arta din exterior

În timpul secolului al XX-lea, a existat un interes pentru lucrările de artă realizate de pacienții bolnavi mintal. Hans Prinzhorn, un german psihiatru și istoricul de artă și-a publicat cartea Arta bolnavilor mintali în 1922. În această carte, el a adunat peste 6000 de lucrări de artă realizate de bolnavi mintal din spitalele europene. Pe lângă faptul că a arătat pentru prima dată aceste picturi și desene unui public mai mare, el a explorat și conexiunile dintre bolile mintale și creativitate. După ce cartea a fost publicată, a captat atenția artiștilor moderni, cum ar fi Paul Klee , Max Ernest, și Jean Dubuffet.

Jean Dubuffet a început să colecteze lucrări de artă despre care credea că sunt libere de constrângerile societății în 1964. El a numit aceste piese Art Brut . Astăzi art brut poate fi găsită sub diferite sinonime precum arta străină , artă extraordinară sau artă psihotică. După cum sa menționat anterior, arta outsider include opere de artă realizate de oameni subeducați, oameni care nu au fost instruiți ca artiști, care nu au avut convenții artistice în minte în timp ce își produc arta și care au fost uneori diagnosticați ca bolnavi mintal.

Dubuffet a definit arta outsider ca fiind o artă produsă de persoane nevătămate de artă cultură , unde mimetismul a jucat puțin sau deloc. Potrivit Debuffet: Acești artiști derivă totul... din propriile lor profunzimi, și nu din convențiile artei clasice sau la modă. Suntem aici martori la operația artistică complet pură, brută, brută și complet reinventată în toate fazele sale numai prin impulsurile proprii ale artiștilor. .

Cum reacționăm la imagini?

David Freedberg și Vittorio Gallese au publicat un articol numit Mișcare, emoție și empatie în experiența estetică în 2007. În cercetările lor, oamenii de știință au explorat modul în care oamenii au reacționat la imagini. Ei ajung la concluzia că, după ce au văzut opere de artă care reprezintă experiențe traumatice, cum ar fi ale lui Goya Dezastre de război care prezintă reprezentări terifiante ale crimelor și violenței în timpul unui război, oamenii reacționează la aceste imagini de parcă le-ar fi trăit. Autorii afirmă că vizualizarea imaginilor unor părți ale corpului perforate sau deteriorate activează o parte a aceleiași rețele de centri cerebrali care sunt în mod normal activate de propria noastră senzație de durere, ținând cont de senzația de senzație fizică și de șocul corespunzător la observarea presiunii sau a lezării pielii și membrele altora .

Terapii prin artă

Știm că arta ne poate ajuta cu adevărat să ne exprimăm și că imaginile pe care le vedem sunt capabile să ne influențeze foarte mult, chiar mai mult decât cuvintele. De aceea, terapia prin artă ne poate ajuta să ne exprimăm emoțiile și, de asemenea, să le înțelegem mai bine. Există patru ramuri diferite ale terapiei prin artă. Acestea includ terapia prin arte vizuale, terapia prin muzică, terapia prin dramă și terapia prin dans. În acest articol, ne vom concentra pe terapia prin artă vizuală care utilizează tehnici de artă vizuală, cum ar fi pictura, desenul sau sculptura, pentru a ajuta oamenii să-și rezolve emoțiile, experiențele și gândurile.

Creierul nostru procesează informația în două moduri, vizual și verbal. Așa cum mama terapiei prin artă, a spus Margaret Naumburg, gândurile și sentimentele care vin din mintea noastră inconștientă și subconștientă își găsesc exprimarea mai ușor în pictură decât în ​​cuvinte. De aceea, terapia prin artă ne poate ajuta pe toți. Nu este necesar să fii un artist cu experiență pentru a beneficia de terapia prin artă. În mod similar, nu numai persoanele care sunt diagnosticate cu tulburări mintale ar trebui să încerce terapia prin artă. Acest tip de terapie expresivă este disponibilă tuturor.

Când suntem copii, mâzgălim și desenăm tot timpul. Nu ne gândim la cum arată desenele noastre. Nu ne interesează ce va crede cineva despre ele, dacă sunt suficient de realiste sau dacă culorile și compozițiile sunt corecte. O facem pentru că este instinctul nostru. Continuăm să desenăm, să pictăm și să mâzgălim până când cineva ne spune că munca noastră nu este suficient de bună sau că pare copilărească.

În terapia prin artă, oamenii creează artă pentru a explora sentimentele și emoțiile, pentru a procesa experiențele și pentru a se înțelege mai bine. Când lucrează cu terapia prin artă, oamenii nu pictează sau desenează pentru ca lucrările lor să fie expuse. Mai mult, operele de artă create în terapia prin artă nu sunt judecate după cum arată, ci după ceea ce reprezintă. Crearea de artă prin terapie îi ajută adesea pe terapeuți să înțeleagă mai bine sentimentele pacientului care vin din inconștient. Terapia prin artă ne poate ajuta, de asemenea, să facem față stresului, anxietății sau stimei de sine scăzute. În cele din urmă, terapia prin artă este folosită și în cazul persoanelor care suferă de unele probleme mentale, cum ar fi depresia, tulburarea de identitate disociativă sau schizofrenia.

Potrivit art-terapeuților Art Therapy Federation, procesul creativ de realizare a artei îmbunătățește conexiunea minte/corp, încurajează dezvoltarea personală și îmbunătățește bunăstarea indivizilor. Mai mult, art-terapeuții trebuie să fie educați și în psihoterapie, care este folosită împreună cu terapia prin artă. Art-terapeuții lucrează adesea în ședințe private, dar și în spitale, centre de wellness sau centre de îngrijire a bătrânilor. Terapiile se pot face individual, în perechi sau în grup.

Ne poate ajuta arta să ne vindecăm?

Arta ne poate ajuta într-adevăr să ne vindecăm. Doar în sine, procesul de realizare a artei este unul plăcut. Ne poate ajuta să ne înțelegem mai bine sentimentele, gândurile și problemele care ne este greu de exprimat verbal. Ne poate ajuta să ne explorăm latura creativă, în timp ce procesul relaxant de pictură, desen sau colorat ne poate ajuta să facem față stresului cotidian. Poate servi și ca o evadare din viața ocupată și haotică pe care o trăim cei mai mulți dintre noi. Desigur, terapia prin artă ajută la o gamă largă de boli, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, demența, tulburarea de identitate disociativă și tulburările de alimentație. Poate fi util și atunci când faceți față unei traume sau pierderi.

Pentru a beneficia pe deplin de procesul de realizare a artei, cel mai bine este să participați la o sesiune de terapie prin artă cu un artterapeut profesionist, care are experiență atât în ​​artă, cât și în psihoterapie. Cu toate acestea, putem adăuga și obiceiuri creative în viața noastră de zi cu zi care ne pot ajuta să ne explorăm prin diferite medii vizuale. Iată câteva exerciții de terapie prin artă pe care le poți încerca acasă. Autoarea Susan I. Buchalter oferă în cartea sa diferite exerciții de terapie prin artă Tehnici și aplicații ale terapiei prin artă . Iată câteva exemple pe care le puteți încerca acasă.

Cel mai bun și cel mai rău sine

Materialele de care veți avea nevoie includ: hârtie de desen, pasteluri, creioane și markere. Îndoiți hârtia în jumătate și desenați-vă cât mai bine pe o parte și cel mai rău pe cealaltă parte a hârtiei. După ce ați terminat, întrebați-vă următoarele: sunteți în prezent cel mai bun, cel mai rău sau undeva la mijloc? Când a fost ultima dată când ai fost cel mai bun/cel mai rău? Acest exercițiu ne poate ajuta să fim atenți la starea noastră emoțională actuală.

Stres

Materialele de care veți avea nevoie includ: hârtie de desen, pasteluri, creioane și markere. Pentru acest exercițiu de terapie prin artă, puteți desena lucruri care vă provoacă stres. Puteți include oameni, locuri și alți factori de stres emoțional din viața voastră. După ce ai desenat, analizează ce ai desenat. Care sunt dimensiunile și formele factorilor tăi de stres? Opera de artă vă permite să vă măsurați factorii de stres în ceea ce privește semnificația observând acești factori. Scopul acestui exercițiu este să examinați provocările și să explorați mecanismele de adaptare.

Numărarea binecuvântărilor

Materialele de care veți avea nevoie includ hârtie de desen, pasteluri, creioane și markere. În acest exercițiu, gândește-te la lucrurile pozitive din viața ta și desenează-le în orice fel vrei. Vezi cât de des te concentrezi pe plăcerile vieții în loc de probleme și frustrări. Sublinierea binecuvântărilor cuiva poate ajuta o persoană să facă față depresiei, problemelor și preocupărilor. Referiți-vă la opera de artă pe care ați realizat-o ori de câte ori aveți nevoie de sprijin suplimentar sau de confort. Acest exercițiu ne poate ajuta să ne creștem stima de sine și conștientizarea de sine.